Problema scutului

Cutreierând pe net în căutare de păreri despre amplasarea scutului antirachetă am dat mai mult de gânduri negative (pe deasupra, prost argumentate și scrise). Unii îi îndeamnă pe români să se pregătească de război cu Ucraina, Rusia, Ungaria și Bulgaria, alții spun că am fost cuceriți de americani, și tot așa... incredibil cât de limitați ne cred unii, sau mai bine zis cât de limitați sunt cei ce scriu acele rânduri.

Ideal ar fi să depășim mentalitatea naționalistă ce ne ține captivi în secolul trecut. Nu doresc să ofensez pe nimeni prin această afirmație, încerc doar să atrag atenția asupra unor schimbări ce au loc cu sau fără voia noastră. Națiunea începe să nu mai conteze „in the big picture”. Adevăratul scop al acestui scut trebuie descoperit cu o minte lucidă. Rusia are la rândul ei un asemenea sistem de apărarea, la fel și Israel, India, China și desigur SUA, de ce nu ar intra și Europa în acest club. Practic scutul antirachetă este un exemplu impresionant de tehnică militară, iar ajutorul america îi va oferi Europei un loc de frunte în acest domeniu.

Asă că, privind pragmatic, nu sunt motive să spunem nu, dar nu sunt nici motive să spunem da. România nu are inamici așa de puternici, poate cu excepția Rusiei, deși oficial nu suntem dușmani. Practic este un program ce se aplică tuturor statelor europene cu un scop pur defensiv, împotriva a ce nu se știe încă. Iranul, unul din dușmanii Americii are prieteni în Uniunea Europeană. Aș mai adăuga totuși la final „The best defense is a good offense”. Să rămânem cu ochii deschiși și cu mintea limpede pentru a vedea clar semnele viitorului.